Cunoscut atât că înalt demnitar la curtea regelui ostrogot Teodoric cel Mare, cât și ca scriitor creștin și monah, Cassiodor este o punte de legătură între cultura creștină și cea păgână, între civilizația romană și valurile de invazii „barbare", între creștinismul apusean de tradiție latină și cel răsăritean grec. În jurul anilor 560, septuagenarul Cassiodor întemeiază în Calabria natală un complex monastic, Vivarium, iar pentru transmiterea scrierilor sfinte și a exegezei Sfinților Părinți către călugări alcătuiește Instituțiile. Cea mai importantă lucrare a sa, Instituțiile recuperează texte aproape pierdute pe care le include într-o listă de lecturi considerate obligatorii pentru formarea unui creștin cultivat, structurate în două părți: prima dedicată scrierilor sacre, cea de-a doua – scrierilor laice și artelor liberale clasice.